Ouă încondeiate

Oul, esenţa vieţii, este folosit de români ca simbol al Paştelui. Această tradiţie vine din timpuri stravechi. Ouăle (meşteşugit) împodobite se găsesc pe masa românilor în noaptea de înviere şi în ziua de Paşti.

De la vopsitul simplu cu coji de ceapă şi împodobitul cu frunze de trifoi, pâna la arta pictării artistice sau împistrirea cu ceară, Bucovina veche vatră folclorică a dat mari maeştrii populari în acest meşteşug. Se mai întâlneşte această artă a încondeierii ouălor şi în Maramureş şi Banat. Femeile care se ocupă de decorarea lor ,o fac în săptamâna Paştelui,de obicei în Joia Mare.

Motivele cu care se decorează ouăle sunt multiple, ele variind de la sat la sat, uneori şi de la o casă la alta. Pe fond galben, negru, roşu sau maro-roşiatic se aplică modele variate: geometrice (cercul, spirala, rombul), motive vegetale(cireaşa, frunze de stejar, ghinda, spicul, creanga de brad), motive din lumea animalelor (şarpele, cocoşul, albina), astrale (soarele, luna, stelele). Aceste motive acoperă oul în întregime. Cea mai veche şi dificilă metodă de încondeiere este cea a împistririi. Se aplică cu ajutorul chisitei cu fir de păr sau din tabla de alamă, cu ceară de diferite culori. Fiecare ou rezultat este un unicat.

În dorinţa noastră de a arăta prietenilor spanioli unele tradiţii şi obiceiuri româneşti am organizat un atelier de vopsit si încondeiat ouă, în incinta Casei de Andalucia, gazda primitoare. Pe lânga membrii casei sus menţionate au participat şi membri ai Casei de Extremadura şi un număr mare de români dornici să se întâlnească cu tradiţiile de acasă.

Eli şi Gina cele două coordonatoare al Femirom, împreună cu Luci le-au arătat celor prezenţi cum se pregătesc ouăle, şi cum se vopsesc cu coji de ceapă aplicând frunze de pătrunjel si vopsea. Roxana, Gabi şi Ana au pictat, fiecare în stilul caracteristic. Lena şi Mihaela au încondeiat în stil maramureşan. Geta şi Ramona au avut onoarea să reprezinte Bucovina, precum celelalte participante la atelier au facut-o cu cinste. Pe lângă ouăle pregătite din timp au facut şi o demonstraţie pe viu.

Pata de culoare au dat-o frumoasele costume populare cu care au fost îmbracate: Luminiţa, Larisa, Sorina, Mihaela, Lena, Geta , Ramona si Mariana. Unii dintre cei prezenţi au ţinut să şi aplice ce au învăţat şi au vopsit ouă pregătite de ei înşişi sub îndrumarea atentă a doamnelor ”profesoare”. Încheierea a fost cum nu se putea mai fericită: ouăle vopsite s-au împarţit între participanţi urmate de degustarea de cozonac, iar gazda noastră ne-a oferit torijas şi vin.

Cu promisiunea că şi anul viitor vom repeta această activitate în Casa de Extremadura ne-am despărţit târziu în noapte. Am plecat cu bucuria în suflet pentru reuşita realizări unui lucru foarte frumos.

Vasile Moldovan

Asociaţia socio-culturală Dor Roman