Program de activități, martie - iunie

www.dorroman.org

Premiile la concursul de proză scurtă şi poezie, ediţia a II-a:

Din partea Ambasadei României la Madrid :
- poezie peste 14 ani - Emil Bogoş cu lucrarea “Nişte cărţi”
- proză peste 14 ani - Roxana Ioana Cirnaru cu lucrarea “Când vine noaptea”

Din partea ziaristului Cornel Drinovan, realizator şi prezentator al programului radio „Orizonturi româneşti”:
- poezie peste 14 ani - Emil Bogoş

Din partea Asociaţiei socio-culturale Dor Român :
- poezie peste 14 ani - Emil Bogoş
- proză peste 14 ani - Alexandru Toma

Activități februarie - martie

(click pentru a mării)

Ca de obicei, mai multe informații la 667505310 sau email dor_roman@hotmail.com

Concursul de proză scurtă şi poezie ediţia a II-a.

Având în vedere necesitatea promovării limbii şi culturii româneşti, Asociaţia socio-culturală ´´Dor Român´´ în colaborare cu Ambasada României la Madrid şi ziaristul Cornel Drinovan, realizator si prezentator al programului radio „Orizonturi romanesti”, organizează Concursul de proză scurtă şi poezie - ediţia a II-a.

Regulamentul Concursului

1º Lucrările se vor prezenta în limba română, vor fi redactate la calculator sau maşină de scris;
2º Pot participa toate persoanele vorbitoare de limba română cu domiciliul în Spania;
3º Concursul se organizează pe două categorii: proză scurtă şi poezie cu temă liberă. Pentru fiecare categorie vor fi doua subcategorii de vârstă: sub 14 ani şi peste 14 ani;
4º Pentru fiecare candidat se acceptă o lucrare de proză scurtă de maxim trei pagini format A4, şi/sau trei poezii;
5º Lucrările vor fi expediate prin poştă la adresa: Asociacion Sociocultural Dor Roman Calle Piragua nº24 Arganda del Rey 28500, Madrid sau prin e-mail la adresa: dor_roman@hotmail.com până la data de 5 ianuarie 2011 - data poştei;
Textele trimise vor fi însoţite de un pseudonim, adresă şi număr de telefon la care poate fi contactat;
6º Juriul va fi format din reprezentanţi ai asociaţiei, ambasadei şi colaboratori. După terminarea jurizării, lucrările vor rămâne în arhiva Asociaţiei socio-culturale ´´Dor Român´´;
7º Festivitatea de premiere va avea loc la data de 15 ianuarie 2011 în Arganda del Rey cu ocazia celebrării serii culturale Mihai Eminescu;
8º Premiile Asociaţiei socio-culturale ´´Dor Român´´ vor fi:
Poezie sub 14 ani -1 premiu
Proză sub 14 ani - 1 premiu
Poezie peste 14 ani - 1 premiu
Proză peste 14 ani - 1 premiu
Ambasada României la Madrid şi ziaristul Cornel Drinovan vor acorda unul sau mai multe premii după propriile criterii.

Lansarea volumului de poezie ´´Locuri Natale şi Transilvania´´ scris de George Mândru

În data de 19 iunie 2010, ora 18.00 la Conservatorul Montserrat Caballe din c/ Mar de Alboran, s/n, Arganda del Rey a avut loc lansarea volumului de poezie ´´Locuri Natale şi Transilvania´´ scris de George Mândru. La acest eveniment au fost invitaţi Cornel Drinovan, ziarist, scriitor, redactor –şef la bilunarul Român în Lume, Vasile Moldovan – preşedintele Asociaţiei socio-culturale ´´Dor-Român´´ din Arganda del Rey, Ion Achim - licenţiat în teologie, semnează prefaţa cărţii.
Născut în regiunea bacoviană în iarna anului 1954, chiar de ziua unirii Moldovei cu ţara, autorul a copilărit în zona rurală, implicat fiind în activităţile cultural-sportive din şcoala generală, unde a publicat două poezi în revista scolii. Ulterior, îşi continuă studiile la Braşov, care se va transforma în oraşul de suflet a lui George Mândru.
Un român din satul Plopana care traieşte de câţiva ani în Spania, interesat de literatura şi pentru care poezia proprie reprezintă : ´´poezia care aduce veselia´´ sau ´´versul care alungă stresul´´.
În anul 2009 tipăreşte prima carte de poezie intitulată ´´Şcoala Vieţii´´, lansată şi prezentată în Spania.
Aflat la cea de-a doua carte ´´Locuri Natale şi Transilvania´´, George Mândru care nu se consideră un fenomen poetic, foloseşte în poezie un limbaj simplu, narativ, axat pe întâmplarile traite şi auzite sau dedicate oamenilor şi situaţiilor întâlnite.
Fără a pune mare preţ pe modalităţile tehnice ale poeziei, urmărind îmbinarea liricului şi epicului printr-o povestire versificată, stilul popular abordat se poate încadra la creaţia folclorică fără funcţie ritualică.
Ziaristul Cornel Drinovan, invitat la această lansare a subliniat asemănarea dintre versurile lui George Mândru şi poezia dialectală din banat, recitând câteva poezii din această zonă şi precizează :´´ Nu ştiu dacă versul alungă stresul aşa cum spune domnul George Mândru în cel de-al doilea volum de versuri tipărit la Braşov în 2010, “Locu-ri natale şi Transilvania”, însă ştiu sigur că mie multe dintre poeziile domniei sale mi-au stârnit râsul. Scrise dintr-o suflare cu o uşurinţă a versificaţiei demnă de luat în seamă, fără a mai fi lucrate după aceea, poeziile sunt uşor de citit şi, desigur, şi mai uşor de înţeles, fiindcă poetul îşi alegele temele din lumea care îl înconjoară.´´
Presedintele asociaţiei, Vasile Moldovan a prezentat importanţa şi rolul activităţilor socio-culturale în comunitatea de români din Spania.
Ion Achim trasează câteva idei în prefaţa acestui volum : ´´Cartea are o construcţie sistematică, fiind alcătuită din trei părţi , fiecare parte cuprinzând un grup de poezii ce tratează şi prezintă , în parte, o temă comună.´´ Prima parte a cărţii conţine “Poezii umoristice”, ce-a de-a doua cuprinde “Poezii elogiale”, iar a treia parte vizeaza “Poezii de aducere aminte”.
Probabil pe mulţi dintre noi George Mândru ne-a surprins plăcut prin contribuţia pe care a avut-o la diferite activităţi organizate de Asociaţia socio-culturală ´´Dor-Român´´ din Arganda del Rey, prin spontaneitate, umor, prin versurile şi intervenţiile sale din cadrul cercului literar.

Dragoş C. Popa

Casa noastră, fraţii noştri

Cred că toţi românii (de aici) suntem cuprinşi adesea de melancolie sau dor de ”acasă”. E un sentiment declanşat de un stimul subiectiv. Poate fi un simplu obiect sau un peisaj, ceva ce-ţi aminteşte de locurile copilăriei sau casa bunicilor, râul unde pescuiai cu prietenii sau imensitatea pădurii. Mai pot fi blocurile gri, cu locuitorii micşoraţi de sentimentul de muşuroi.
Ploaia nu-i stă bine Madridului, e ca şi cum ai îmbrăca o domniţă, de o frumuseţe medievală, în haine de cerşetoare. În schimb, soarele îi arată adevărata imagine, scoate în evidenţă fiecare piesă a imensului mozaic cultural. Se preschimbă sub mângâierea dulce a astrului rege făcându-te să visezi la splendidele săli ale Alhambrei.
În cazul meu, unul dintre stimuli este literatura, opera marilor ”pictori” a societăţii altor secole, atemporală prin măiestria ei. Uneori e suficient să-mi amintesc un titlu: ”Moromeţii”, ”Ion”, ”Cel mai iubit dintre pământeni”, etc. sau un pasaj: ”Râul, ramul, vântu… mi-e prieten numai mie”. Pentru că aici, cine ţi-e prieten?
Cunosc răspunsul, orice vecin din orăşelul nostru, indiferent cum s-ar chema, unde s-ar fi născut sau cui se închină (sau nu). Pentru că Arganda se aseamănă unui covor persan ce vrăjeşte prin pastelul de culori şi naturalele lui combinaţii. Pentru a te convinge e suficient să cauţi: verdele, albul, negrul, roşul, galbenul şi albastrul; aceleaşi culori ce au împodobit cartelul celei de-a II-a întâlniri interculturale. Împreună cu prietenii noştrii andaluzi şi extremeni ne-am decis să facem un obicei din întâlnirile noastre.
Frumoasele siluete ale dansatoarelor, îmbrăcate în costume tradiţionale reprezentând cele trei zone culturale, de pe cartelul proiectat de Marian, s-au materializat pe scena Casei Andaluze. În prezenţa prietenilor de la primăria Argandei care ne onorează totdeauna cu prezenţa, scena a vibrat cu atât de diferitele ritmuri însoţite de instrumentele caracteristice. Chiar şi aşa, sentimentul per ansamblu a fost de simetrie iar planul său punctual de referinţă fiind cele şapte dealuri ale lupoaicei şi pruncilor.
Grupul coral Extremadura Viva al Casei Exremene a avut misiunea de a deschide spectacolul şi a introduce auditoriul în realitatea sunetelor şi imaginilor nuanţate. Vă asigur că şi-au depăşit aşteptările iar frumoasele balade şi dansuri încă mai răsună prin colţişoare ale conştiinţei, căci în ciuda diferenţelor ritmice, textele vorbesc de milenarele motive precum: dorul, iubirea, pământul. Vă sună cunoscut nu?
Am urmat copii doamnei profesoare Mihaela s-au prezentat entuziaşti dar nu fără emoţii. Mi-am amintit de festivalele şcolare la care participam, când aveam vârsta lor, datorită dragostei şi dedicaţie cu care ne acoperea învăţătoarea mea. Corul şi grupul de dans ”Dor Român”a preluat ştafeta. Deşi sunt la început iar integranţii sunt voluntari din cadrul asociaţiei, persoane normale la urma urmei, timpul liber sacrificat pentru repetiţii a fost răsplătit din plin cu calduroasele aplauze ale asistenţilor. Reprezentarea s-a încheiat, spre deliciul publicului cu “Periniţa”. În premieră, componentelor fidele ale grupului de dans li s-au alăturat şi bărbaţi. Un spectacol extraordinar, ce nu se putea pierde.
Apoi, au urcat pe scenă andaluzii, acele suflete ce iradiaza optimism şi energie ale grupurilor Yerbabuena, Azahar si Coro rociero Guadalquivir. Nu cred că e nevoie să amintesc costumele şi dansurile senzuale, hotărâte, dinamice sau chitările şi ”cutiile”, piese clasice în folclorul lor. În orice caz e difícil de explicat ameţitorul cocteil de senzaţii ce-mi bombardează simţurile la fiecare spectacol oferit de aceştia.
Seara a încheiat-o un grup de muzică din sudul peninsulei. Frumos spectacol. Dar punctul cel mai emotiv al serii a fost interpretarea Odei Bucuriei de către componenţii corurilor celor trei asociaţii. Imnul frăţiei, o piesă clasică a cărei versuri incită la fraternitate, unitate şi înţelegere între oameni. A doua zi cei mici au avut un spectacol de magie iar cei mari şi-au desfătat paladarul cu gustoasele mâncăruri tradiţionale din regiunile noastre de origine.
Întâlnire de neuitat, cu frumoase culori, frumoase sunete, prieteni dragi şi minunate sentimente ce-ţi încălzesc sufletul, ca acasă.

Ovidiu Mircea Moldovan

România, Andaluzia și Extremadura

Sfârşitul de săptămână trecut a fost organizată o activitate în colaborare cu Casa Regional de Andalucia şi Casa Regional de Extremadura din Arganda del Rey.
O întâlnire interculturală reprezentată de cele trei asociaţii prin muzică corală, dansuri populare şi gastronomie. Ataşăm câteva poze de la activitate
(click pentru a mări imaginea).



Marian Moldovan

(click pe afiş pentru detalii sau e-mail:  dor_roman@hotmail.com)

Ouă încondeiate

Oul, esenţa vieţii, este folosit de români ca simbol al Paştelui. Această tradiţie vine din timpuri stravechi. Ouăle (meşteşugit) împodobite se găsesc pe masa românilor în noaptea de înviere şi în ziua de Paşti.

De la vopsitul simplu cu coji de ceapă şi împodobitul cu frunze de trifoi, pâna la arta pictării artistice sau împistrirea cu ceară, Bucovina veche vatră folclorică a dat mari maeştrii populari în acest meşteşug. Se mai întâlneşte această artă a încondeierii ouălor şi în Maramureş şi Banat. Femeile care se ocupă de decorarea lor ,o fac în săptamâna Paştelui,de obicei în Joia Mare.

Motivele cu care se decorează ouăle sunt multiple, ele variind de la sat la sat, uneori şi de la o casă la alta. Pe fond galben, negru, roşu sau maro-roşiatic se aplică modele variate: geometrice (cercul, spirala, rombul), motive vegetale(cireaşa, frunze de stejar, ghinda, spicul, creanga de brad), motive din lumea animalelor (şarpele, cocoşul, albina), astrale (soarele, luna, stelele). Aceste motive acoperă oul în întregime. Cea mai veche şi dificilă metodă de încondeiere este cea a împistririi. Se aplică cu ajutorul chisitei cu fir de păr sau din tabla de alamă, cu ceară de diferite culori. Fiecare ou rezultat este un unicat.

În dorinţa noastră de a arăta prietenilor spanioli unele tradiţii şi obiceiuri româneşti am organizat un atelier de vopsit si încondeiat ouă, în incinta Casei de Andalucia, gazda primitoare. Pe lânga membrii casei sus menţionate au participat şi membri ai Casei de Extremadura şi un număr mare de români dornici să se întâlnească cu tradiţiile de acasă.

Eli şi Gina cele două coordonatoare al Femirom, împreună cu Luci le-au arătat celor prezenţi cum se pregătesc ouăle, şi cum se vopsesc cu coji de ceapă aplicând frunze de pătrunjel si vopsea. Roxana, Gabi şi Ana au pictat, fiecare în stilul caracteristic. Lena şi Mihaela au încondeiat în stil maramureşan. Geta şi Ramona au avut onoarea să reprezinte Bucovina, precum celelalte participante la atelier au facut-o cu cinste. Pe lângă ouăle pregătite din timp au facut şi o demonstraţie pe viu.

Pata de culoare au dat-o frumoasele costume populare cu care au fost îmbracate: Luminiţa, Larisa, Sorina, Mihaela, Lena, Geta , Ramona si Mariana. Unii dintre cei prezenţi au ţinut să şi aplice ce au învăţat şi au vopsit ouă pregătite de ei înşişi sub îndrumarea atentă a doamnelor ”profesoare”. Încheierea a fost cum nu se putea mai fericită: ouăle vopsite s-au împarţit între participanţi urmate de degustarea de cozonac, iar gazda noastră ne-a oferit torijas şi vin.

Cu promisiunea că şi anul viitor vom repeta această activitate în Casa de Extremadura ne-am despărţit târziu în noapte. Am plecat cu bucuria în suflet pentru reuşita realizări unui lucru foarte frumos.

Vasile Moldovan

Asociaţia socio-culturală Dor Roman

Atelier de încondeiat ouă de paşti

Câteva poze de la Atelierul de încondeiat ouă ce a avut loc pe data de 27 martie la Casa Regional de Andalucia, Arganda del Rey.